vineri, 4 februarie 2011

You promised me poems...


Ea: Mi-ai cerut un zambet.
El: Da, dar tu mi-ai dat doua...
Ea: Un infinit.
El: Cum spuneam...
Ea: Mi-ai cerut un sarut.
El: Da, iar tu m-ai sarutat o noapte intreaga.
Ea: O viata intreaga, inca te mai sarut, in vise.

Ea: Mi-ai cerut o clipa de sinceritate.
El: Da, iar tu mi-ai trimis prea multe mesaje cu fantezii de ale tale...
Ea: Sunt o idealista. Tu esti fantezia mea.
El: Esti nebuna.
Ea: Stiu. Iti amintesti ziua cand am mers la Diverta? Era 13. 13 octombrie, ti-am zis sa nu ne intalnim atunci, pentru ca imi va purta ghinion, iar tu te-ai amuzat.
El: ...
Ea: Iti cumparai poezii de Nichita Stanescu. Iar eu te-am intrebat daca ai citit "Emotie de toamna"... Iar tu, tu ai inceput sa mi-o reciti:"A venit toamna"...Venise deja...13 octombrie...
El: Esti nebuna. Adio.
Ea: "Acopera-mi inima cu ceva...Cu umbra unui copac sau, mai bine, cu umbra ta. Ma tem ca n-am sa te mai vad uneori, Ca or sa-mi creasca aripi ascutite pana la nori"... SI nu te-am mai vazut din ziua aia... Mai esti aici?
El: (niciun raspuns)
Ea: Unde esti? "Si atunci, ma apropii de pietre si tac, iau cuvintele si le inec in mare."... De ce nu-mi mai raspunzi? Ai disparut?

Ea: Mi-ai promis... Mi-ai promis... Tii minte ce mi-ai promis?
El: (nimic)

Ea: "Suier luna si o rasar si o prefac... intr-o dragoste mare."